Un regat de cuvinte, în primăvară

Share

Şi cărţile scot ritmic capul din zăpadă (de alt gen, trase fireşte, de o altă nadă, dar asta mai puţin contează). Au făcut-o şi în intervalul 11-15 martie la Iaşi, când LIBREX-ul, Târgul de Carte, Artă şi Muzică, în termeni oficiali, le-a oferit, în cadrul celei de-a XXIII-a sale ediţii, o nouă Primăvară. Un eveniment de kilometri de cuvinte. Rostite si scrise. Un altfel de jurnal, pentru o altfel de călătorie.

Pentru cei interesaţi asemeni gazetarului din mine, de cifre, iată varianta unui rezumat. Astfel 3 AGORE EX LIBRIS, Sala Mozart (Palas Mall), Casa Cărţii şi Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi” şi-au oferit scena şi, respectiv, deschis porţile, pentru ca, cele în jur de 300 de evenimente să curgă fluid, spre satisfacţia celor ce-au vrut să experimenteze un sfârşit de săptămână ceva mai aglomerat, dar, clar autorizat din punct de vedere literar.

170, conform datelor vehiculate de organizatori, au fost editurile sosite din întreaga ţară, alături de companii distribuitoare de carte românească şi străină, papetărie şi birotică, instituţii şi asociaţii de cultură, reprezentanţi ai unor galerii de artă, artişti plastici, fotografi şi fireşte autori, ce au convieţuit paşnic până la final, într-un cadru cultural. E drept că, spre deosebire de ediţia precedentă, când stiliza o veritabilă cetate a cărţilor, decorul n-a mai strălucit similar. Dar evenimentul în sine reuşeşte să-şi ridice cota cu fiecare an şi, dincolo de existenţa unui concept tematic general (sau acum, din păcate lipsa lui), fondul continuă să înregistreze succesul scontat. Plecând de la oportunitatea dea alege produse tematice şi cărţi din diverse domenii de specialitate şi finalizând, cu pauzele dintre evenimente, sortite preaplinului emoţional si răsfăţului intelectual surescitat adecvat de muzică – de la cea clasică şi jazz până la dans, exerciţii de meditaţie, de grafică şi design vestimentar (expoziţia a adus un atu complementar) şi, pentru cei ce-şi propun să atace pe viitor meandrele scriiturii, reprize de consiliere şi, ocazional, câte o sinceră părere.

Şi în acest an, fiecare zi s-a desfăşurat sub auspiciile câte unui explicit motto, altfel foarte original. Dacă în deschidere ţi s-a adus la cunoştinţă (pentru, bănuiesc, puţinii încă necunoscători) cum Cărţile bune ne adună la Iaşi, odată rămas prin preajmă era posibil să citeşti Toate cărţile autorilor tăi preferaţi sau să alegi a da curs invitaţiei Citeşte, ieşi din mulţime! În caz că te molipseau – efectul era uneori garantat – te înălţai, că doar  Cărţile ne dau aripi şi făceai, timid poate, dar eficient, trecerea dinspre Astăzi cititor către mâine scriitor, pentru a concluziona pe ultimele ceasuri duminicale că ai sorbit o doză bună de cultură şi că, da, Cărţile fac lumea mai bună.

Concret, printre trataţiile literare pe care AGENDA LIBREX 2015 le-a consemnat şi ulterior bifat, s-au numărat lansări de carte, prezentări de colecţii, sesiuni de autografe, conferinţe, seminarii, dezbateri, întâlniri cu autorii, mese rotunde, momente artistice, prezentări de produse şi servicii, concursuri sau demonstraţii de ofertă.

Un subcapitol, pe care consider că nota de subsol a evenimentului n-ar trebui a-l trece cu vederea, a fost întrunirea organizată de reprezentanţii Fundaţiei Iaşi – Capitală Culturală Europeană, cu un număr (restrâns) de operatori culturali. Fără a intra în detalii, concluziile au fost savuroase, întrucât cei prezenţi au putut concret afla că, în ajunul ademenitoarei titulaturi europene, Iaşul n-are nicio agendă culturală, barem aproximativă, pentru viitorul deceniu, nicio strategie şi, mai important decât orice, niciun buget. Ce se ştie în schimb e suma pasibilă de cheltuit până la finele lui 2025: 220 milioane de euro, adică taman bugetul Iaşului pe vreun an. În plus, nici în privinţa Festivalului Internaţional al Educaţiei lucrurile nu au o perspectivă roz, dacă e să precizăm doar amănuntul conform căruia proiectele înscrise în program vor primi finanţare în cuantum de doar 60 la sută.

Unul dintre momentele editoriale de excepţie a fost, graţie parteneriatului încheiat între Alexandria Publishing House şi Editura RAO, lansarea, de vineri 13, a celui mai nou volum semnat de Claude Karnoouh, Raport asupra postcomunismului şi alte eseuri incorecte politic. Autorul, care trece în CV calitatea de membru al Centrului Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNRS) şi a predat, la Universităţi ca Paris X Nanterre, Sorbona, INALCO, Universitatea din Gand (Belgia), Charlostville (Virginia, SUA), Urbino (Italia), ELTE (Budapesta), a întreprins mai multe anchete de etnografie şi folclor în satul Breb din Maramureş.

Micul Prinţ, Concursul de Teatru si Interpretare artistică a bifat cu şcolăresc entuziasm, un al treilea an consecutiv la Librex Iaşi.

Şi nu pot trece cu vederea desigur, (nu total subiectiv, da?) aventurile cărturăreşti a trei dintre cronicarii redacţiei în cadrul căreia complotez lunar. Astfel, sub auspiciile Editurii Junimea s-au (re) lansat sâmbătă, 14 martie, Trăim o singură dată. Jurnal 2004-2014, de Mircea Radu Iacoban, respectiv Precedentele / Penultimele versuri de dragoste semnate de Nicolae Turtureanu, după ce, cu doar o zi mai devreme, Mihaela Grădinariu împărţea publicului prezent Risipiri în alb pe alb, sub a Timpului egidă şi patalama.

Premiile au contribuit şi ele la suspansul necesar, ca în fiecare an. Panoplia laureaţilor a contabilizat 15premii, 2 diplome şi un număr nu foarte clar precizat de controverse „amicale”, direct proporţionale cu sonoritatea premiului adjudecat.

Pe scurt, Premiul OVIDIU pentru editarea culturii clasice a revenit grupului Corint din Bucureşti. Premiul SOCEC, pentru promovarea culturii române contemporane editurii Humanitas, în timp ce Editura Ştiinţa din Chişinău s-a bucurat de distincţia ŞARAGA, pentru cea mai importantă ediţie critică. Premiul pentru bibliofilie a fost acordat editurii Doxologia, iar cel pentru cartea de artă editurilor Universităţii Transilvania din Braşov şi Junimea din Iaşi. Iar dacă vă întrebaţi care a fost best-sellerul o dată în plus aclamat, aflaţi doar că lucrul bine făcut se obţine Pas cu pas, după cum autorul şi, deopotrivă, preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, a scris negru pe alb.

Concret, din punct de vedere strict gazetăresc – după cum iniţial aminteam – la Librex 2015 au fost lucruri de văzut, constatat şi bifat / articulat. Dar, între noi fie vorba, un târg de carte se cucereşte alene şi fără grabă cu adresă, de a înhăţa o certă carte din stand. Eventual bând o cafea turcească răscoaptă la nisip, în timp ce te laşi cuprins de vicii. De lectură artificii! E drept că spaţiul dintre standuri nu prea permitea nici preumblări, nici staţionări prelungi, pierdut în visare, dar tot puteai fura cu privirea o copertă mai colorată, un titlu mai viu, cât să-ţi spui la final că-i minunat. Ce? Imaginaţia asta care nu se împiedică de bariere. Interesele acestea umane sau slăbiciunile, după caz, care nu au nici ele o listă finită pe post de program.

Doar într-un târg de carte poţi afla dacă ai putea, prin absurd, TOT lectura: Cum să faci dragoste aproape perfect, să stăpâneşti Tehnica selfiului în oglindă sau să consumi frugal, ca şi compromis un Curs complet de Magnetism. Să te bucuri de-a lui Hasdeu Integrală dar şi de calendare cu „dream boys” aşa, ca escală. Cum să faci faţă Călugărului, fitil de lampă cu Forţa Cinismului bunăoară. Cum să treci pe căi fireşti, de la Răţuşca cea urâtă la Vânătoarea de nazişti şi să încerci hârtia unui volum de Pedagogie experimentală după o Filosofie woodoo cu Zoombie asezonată. Treabă migăloasă!

Literatura e ca o fugă prin lumea largă. O ţară unde din când în când chiar se face Primăvară. (R.S.O.)

Setting

Layout

reset default