Scriptor 7-8/2017

Share

Scriptor, Anul III, nr. 7-8 (31-32), iulie-august 2017, Iaşi. Poemul desenat de Vasilian Doboş aparţine lui Ion Mircea. În continuare, poezia este semnată de Clara Mărgineanu, Constantin Cubleşan, Doru Mihai Mateiciuc, Rasul Gamzatov (prez. de Livia Cotorcea, trad. de Emil Iordache), iar proza, de Lina Codreanu şi Cristian Ghica. La Chestionar Scriptor, formulat de Lucian Vasiliu, răspunde Ovidiu Dunăreanu. Dialogurile sunt susţinute de Simona Modreanu cu Virgil Tănase (VI) şi George Motroc cu Silvia Andrucovici. Critică literară realizează: Elvira Sorohan (Valentin Talpalaru, Poemele Deltei. Rodiori), Dan Gabriel Onţeluş (Ioana Diaconescu, O conştiinţă literară. Mihai Ursachi în documentele Securităţii), Diana Bobică (Leo Butnaru, Voci din Câmpiile Elizee), Ioan Holban (Mirela Stănciulescu, O legătură inexplicabilă), Simion Bogdănescu, Theodor Codreanu (Cornelius Drăgan, Muşcătura fluturelui japonez), Teodor Pracsiu (Theodor Codreanu, Fragmente despre Eminescu), Cristina Chiprian (Maria Şleahtiţchi, Fragile, Minerva Chira, Prăpastia din care singur te, înalţi), Mihaela Grădinariu (Gellu Dorian, Calea de urmat), Liviu Apetroie (Diana Vrabie, Oraşul Iaşi în evocări literare: de la Costache Negruzzi la Geo Bogza, Mircea Eliade, Jurnal, Ionuţ Caragea, Mesaj către ultimul om de pe pământ, Silviu Gongonea, A doua j natură). (Revista „Spaţii culturale”, nr. 53, iulie/ august 2017, Râmnicu Sărat)

*

SCRIPTOR (nr. 7-8), revista condusă de Lucian Vasiliu, se deschide cu un poem foarte frumos al unui poet extraordinar, care, în ultimii ani, din păcate, este mult prea zgârcit cu apariţiile sale publice, Ion Mircea. Reproducem finalul poemului intitulat Joc de zaruri (privire din interior): „…văd doar spaţiul interior al căsuţei/ picioarele mesei arătând ca patru mirări spre tavan/ pe urmă spre lampa ieşind din podea./ ies din cub/ pretinzând că ar exista un afară/ cineva mă ia în palmă/ cum ar lua un zar/ şi mă rostogoleşte pe câmp/, ies printre coastele trupului meu precum ghiocelul printre scânduri.” De altfel, revista ieşeană în întregul ei ne stârneşte interesul, prin colaboratorii şi textele de calitate: de la eseul lui Codrin Liviu Cuţitaru intitulat Individul „finalului de istorie” şi până la evocarea oraşului Bârlad de către Eugen Uricaru, de la răspunsurile lui Ovidiu Dunăreanu la chestionarul formulat de Lucian Vasiliu şi până la jurnalul de uz strict personal Din anul Revoluţiei de Liviu Ioan Stoiciu, de la Ars Amica Nostra, rubrica dedicată artistului plastic Grigore Băjenaru, şi până la documentarul Cezar Ivănescu în Arhiva CNSAS, datorat Ioanei Diaconescu. Bine scrisă şi bine structurată, elegantă grafic, revista Scriptor, ajunsă în al treilea an de existenţă şi la numărul 31-32, s-a impus în geografia literară naţională. („România literară”, nr. 45/ 20 octombrie 2017)

*

Revista Scriptor (nr. 7-8/ 2017) ne pro pune, încă din primele pagini, un interesant tur de forţă prin literatura contemporană, unde regăsim nume precum Ion Mircea, Clara Mărgineanu, Constantin Cubleşan, Lina Codreanu etc. Ştefan Afloroaiei semnează eseul intitulat Amânarea cu bună ştiinţă a răspunsului, în care apelează la unele dintre cele mai percutante referinţe bibliografice din cadrul acestei probleme axate pe sens şi limbaj: Wittgenstein, Epicur, Nietzsche. Un incitant eseu despre individul „post-istoric” şi istoricitate în genere – elemente care preocupă mintea intelectualilor încă de la apariţia volumului-eveniment The End of History and the Last Man, de Francis Fukuyama – ne este propus spre lectură de Codrin Liviu Cuţitaru: Individul „finalului de istorie”. Similitudinile şi discrepanţele dintre spaţiul românesc şi cel francofon sunt analizate în dialogul purtat de Simona Modreanu cu Virgil Tănase, în timp ce Ioan Holban realizează o cronică a volumului semnat de Mirela Stănciulescu: O legătură inexplicabilă, definind cartea ca pe o „încercare temerară de a reîncărca, în povestea unui roman ingenios, istoria literaturii noastre clasice”. Despre cartea semnată de Theodor Fragmente despre Eminescu, scriu Teodor Pracsiu, Maria Alexandrescu şi Loredana-Aurelia Alexandrescu. În prezentul număr putem lectura o serie de articole interesante, dintre care menţionăm: „Ideea etică” Eminescu, de Constantin Coroiu; Regalul balcic, o fascinantă poveste de Vasile Iancu; Visul în Iliada şi Odiseia, de Traian Diaconescu (ce propune o cartografiere a personajului oniric şi a valenţelor visului în poemele homerice). Un eseu dedicat poeziei bacoviene este semnat de Bogdan Creţu, în timp ce Grigore Ilisei publică un eseu despre Picasso – maestrul tridimensionalului. („Scrisul Românesc”, Craiova, nr. 9, sept. 2017, pag. 23)

Setting

Layout

reset default