O surpriză la început de anO surpriză la început de anO surpriză la început de an

Share

La Iaşi, anul începe cu o surpriză plăcută: apare o nouă revistă cu un nume inspirat SCRIPTOR. Publicaţia, cu un format grafic elegant, iese sub egida Editurii Junimea şi cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Iaşi. Director fondator este poetul Lucian Vasiliu (numit, de curând, director al Editurii Junimea – felicitări şi succes în însemnata lucrare!), iar redactor-şef este Liviu Apetroaie. Dincolo de ţinuta grafică reuşită, revista ni s-a părut la primul său număr bine structurată şi atractivă, vie prin conţinut – ceea ce contează cu adevărat. Sunt multe de citit şi de citat: poemele semnate de Ana Blandiana, Vasile Dan, George Vulturescu, Nicolae Turtureanu, Pavel Gătăianţu, Nicolae Corlat, Alexandra Lungu, paginile de memorialistică dintr-o carte în curs de apariţie la Editura Junimea, De pe mal de Prut, pe malurile Senei de Dana Konya-Petrişor şi, tot în avanpremieră, fragmente dintr-un roman care se anunţă de interes, Cartea de la Uppsala, de Gellu Dorian, ce urmează să apară la Cartea Românească; apoi, dialogul lui Lucian Vasiliu cu Ştefan Oprea şi cel al lui Vasile Proca cu Cezar Ivănescu (dialog purtat în anul 2008 şi rămas inedit), ca şi lectura critică a lui Adrian Alui Gheorghe la volumul de memorii Fals tratat de manipulare de Ana Blandiana. Elvira Sorohan publică, la rubrica Eminesciana, un articol, intitulat Vladimir Streinu despre Eminescu. Idei esenţiale, Ioan Holban îi consacră pagini de rememorare critică poetei Cornelia Maria Savu, prea devreme plecată dintre noi, iar Bogdan Creţu, sub titlul Europa de nicăieri, scrie despre literatura românească de dincolo de Prut. Am reţinut şi epistolarul Aurel Dumitraşcu, şi geografiile subiective ale lui Eugen Uricariu, fragmentele despre poet şi poezie ale lui Leo Butnaru şi consideraţiile lui Alexandru Zub despre ipostaza istoriografică a lui Romulzus Rusan, precum şi mini-albumul de artă plastică Artis Amica Nostrae, care îi este dedicat artistului plastic Felix Aftene. Scriptor a făcut primul pas cu dreptul. Şi atunci când o revistă nou apărută este bună ea creează un paradox: deşi tot timpul avem impresia că este o adevărată inflaţie pe piaţa publicaţiilor culturale, iată, se dovedeşte că mai era nevoie de încă una şi că aceasta îşi are locul ei şi numai al ei, binemeritat.

(Ochiul magic, „România literară”, anul XLVII, nr. 4, 23 ianuarie 2015)

La Iaşi, anul începe cu o surpriză plăcută: apare o nouă revistă cu un nume inspirat SCRIPTOR. Publicaţia, cu un format grafic elegant, iese sub egida Editurii Junimea şi cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Iaşi. Director fondator este poetul Lucian Vasiliu (numit, de curând, director al Editurii Junimea – felicitări şi succes în însemnata lucrare!), iar redactor-şef este Liviu Apetroaie. Dincolo de ţinuta grafică reuşită, revista ni s-a părut la primul său număr bine structurată şi atractivă, vie prin conţinut – ceea ce contează cu adevărat. Sunt multe de citit şi de citat: poemele semnate de Ana Blandiana, Vasile Dan, George Vulturescu, Nicolae Turtureanu, Pavel Gătăianţu, Nicolae Corlat, Alexandra Lungu, paginile de memorialistică dintr-o carte în curs de apariţie la Editura Junimea, De pe mal de Prut, pe malurile Senei de Dana Konya-Petrişor şi, tot în avanpremieră, fragmente dintr-un roman care se anunţă de interes, Cartea de la Uppsala, de Gellu Dorian, ce urmează să apară la Cartea Românească; apoi, dialogul lui Lucian Vasiliu cu Ştefan Oprea şi cel al lui Vasile Proca cu Cezar Ivănescu (dialog purtat în anul 2008 şi rămas inedit), ca şi lectura critică a lui Adrian Alui Gheorghe la volumul de memorii Fals tratat de manipulare de Ana Blandiana. Elvira Sorohan publică, la rubrica Eminesciana, un articol, intitulat Vladimir Streinu despre Eminescu. Idei esenţiale, Ioan Holban îi consacră pagini de rememorare critică poetei Cornelia Maria Savu, prea devreme plecată dintre noi, iar Bogdan Creţu, sub titlul Europa de nicăieri, scrie despre literatura românească de dincolo de Prut. Am reţinut şi epistolarul Aurel Dumitraşcu, şi geografiile subiective ale lui Eugen Uricariu, fragmentele despre poet şi poezie ale lui Leo Butnaru şi consideraţiile lui Alexandru Zub despre ipostaza istoriografică a lui Romulzus Rusan, precum şi mini-albumul de artă plastică Artis Amica Nostrae, care îi este dedicat artistului plastic Felix Aftene. Scriptor a făcut primul pas cu dreptul. Şi atunci când o revistă nou apărută este bună ea creează un paradox: deşi tot timpul avem impresia că este o adevărată inflaţie pe piaţa publicaţiilor culturale, iată, se dovedeşte că mai era nevoie de încă una şi că aceasta îşi are locul ei şi numai al ei, binemeritat.

(Ochiul magic, „România literară”, anul XLVII, nr. 4, 23 ianuarie 2015)

La Iaşi, anul începe cu o surpriză plăcută: apare o nouă revistă cu un nume inspirat SCRIPTOR. Publicaţia, cu un format grafic elegant, iese sub egida Editurii Junimea şi cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Iaşi. Director fondator este poetul Lucian Vasiliu (numit, de curând, director al Editurii Junimea – felicitări şi succes în însemnata lucrare!), iar redactor-şef este Liviu Apetroaie. Dincolo de ţinuta grafică reuşită, revista ni s-a părut la primul său număr bine structurată şi atractivă, vie prin conţinut – ceea ce contează cu adevărat. Sunt multe de citit şi de citat: poemele semnate de Ana Blandiana, Vasile Dan, George Vulturescu, Nicolae Turtureanu, Pavel Gătăianţu, Nicolae Corlat, Alexandra Lungu, paginile de memorialistică dintr-o carte în curs de apariţie la Editura Junimea, De pe mal de Prut, pe malurile Senei de Dana Konya-Petrişor şi, tot în avanpremieră, fragmente dintr-un roman care se anunţă de interes, Cartea de la Uppsala, de Gellu Dorian, ce urmează să apară la Cartea Românească; apoi, dialogul lui Lucian Vasiliu cu Ştefan Oprea şi cel al lui Vasile Proca cu Cezar Ivănescu (dialog purtat în anul 2008 şi rămas inedit), ca şi lectura critică a lui Adrian Alui Gheorghe la volumul de memorii Fals tratat de manipulare de Ana Blandiana. Elvira Sorohan publică, la rubrica Eminesciana, un articol, intitulat Vladimir Streinu despre Eminescu. Idei esenţiale, Ioan Holban îi consacră pagini de rememorare critică poetei Cornelia Maria Savu, prea devreme plecată dintre noi, iar Bogdan Creţu, sub titlul Europa de nicăieri, scrie despre literatura românească de dincolo de Prut. Am reţinut şi epistolarul Aurel Dumitraşcu, şi geografiile subiective ale lui Eugen Uricariu, fragmentele despre poet şi poezie ale lui Leo Butnaru şi consideraţiile lui Alexandru Zub despre ipostaza istoriografică a lui Romulzus Rusan, precum şi mini-albumul de artă plastică Artis Amica Nostrae, care îi este dedicat artistului plastic Felix Aftene. Scriptor a făcut primul pas cu dreptul. Şi atunci când o revistă nou apărută este bună ea creează un paradox: deşi tot timpul avem impresia că este o adevărată inflaţie pe piaţa publicaţiilor culturale, iată, se dovedeşte că mai era nevoie de încă una şi că aceasta îşi are locul ei şi numai al ei, binemeritat.

(Ochiul magic, „România literară”, anul XLVII, nr. 4, 23 ianuarie 2015)

Setting

Layout

reset default