,

Nicolae Spătaru, Omul izgonit de ceasuri

Share

Volumul de proză scurtă Omul izgonit de ceasuri (2019) al lui Nicolae Spătaru, din colecția „Ficțiune și infanterie” a Editurii Junimea, pune sub semnul întrebării opoziția ireductibilă între real și ireal, plecând de la o situație firească pentru a ajunge la supranatural. Formula narativă inedită amalgamează speculația parabolică și subversiunea, având drept miză captarea pulsațiilor unei societății ideologizate. Prozatorul propune în fiecare text din cele 7, ce sunt cuprinse în volum, experimente cognitive deosebite, trans- Dialogica nr. 3 E-ISSN 1857-2537 135 formând realitățile cunoscute prin înstrăinare mentală, implicând și factorii metafizici care mută efectul de spaimă pe meditație, deconcertând lectorul. Sunt oferite trasee de gândire nebănuite, furnizând alternative și asigurând proiecții mentale insolite în spațiu și timp. Discursul narativ stăruie pe ambiguitatea din sfera straniului, dar ezitarea fantastică nu se menține până la final, căci transpare subtil sensul parabolic. În povestirea Dans albastru se inoculează strategic din incipit ideea unei răsturnări de soartă prin puterea unui gând periculos gândit în tinerețe. Schimbarea drastică a lui Vlad, prietenului din copilărie, odată cu intrarea în jocurile politice este evidentă prin farsa oribilă care îi provoacă o golire totală pe dinăuntru amicului-scriitor Dan Ploaie. Dansul straniu al bancnotelor albastre pare să readucă mirificul pasiunii (împătimit al dansului) pentru Vlad afaceristul, absorbit de minunea distorsionantă și oprit pe moment din tumultul fărădelegilor, dar totuși nu reușește să-i schimbe esența de canalie. Textul Jurnalul cu file albe înregistrează transformările epuizante, care înstrăinează de esența ființei pe protagonistul Dan Balotă, ce suferă după moartea prietenului. Incertitudinea cu chip înspăimântător îi mutilează existența din cauza intruziunii supranaturalului macabru trăit de cei doi prieteni. Jurnalul care a declanșat șirul nenorocirilor în lumea totalitaristă nedreaptă devine treptat un indice deconspirator al trădării prietenului mort și al pactului cu diabolicului pentru o carieră reușită. Destinul personajului Tudose Friptu din nuvela Cimitirul „Descoperă nemurirea” este simbolic pentru toată epoca sovietică. Psihologia deviantă este sondata în procesul transformării unei ființe infirme docile într-un monstru dominat de timpul de șef, care distorsionează exponențial normalitatea. În nuvela Omul izgonit de timp, ce dă titlul întregului volum, regăsim imaginea unui funcționar neînsemnat care reușește totuși să „pună pe jar mințile oamenilor” prin luarea în răspăr a ordinii firești a lucrurilor și sesizarea scurgerii de timp în casa sa. Protagonistul izbutește să-i convingă de descoperirea sa pe unii săteni și să-i infecteze de gândire stranie.

Ludmila ȘIMANSCHI

(„Dialogica”, nr. 3 septembrie 2019)

Setting

Layout

reset default