Labirintul cărților

Share

Bookfest, Chișinău, 2018

Se scrie, se tot scrie, chiar se scrie mult în zilele noastre. N-ar fi nimic rău în asta, întrebarea e cine, cât și ce se mai citește? Un cunoscut critic literar susține că, de pildă, femeile scriu cum respiră. Dar parcă bărbații nu fac la fel, e adevărat că ei scriu și în același timp iubesc cum respiră. Literatura noastră contemporană nu pare a mai atrage cititorul cu forța de altădată când ecourile din Magda Isanos, Emiliy Dickinson sau Sylvia Plath (exemple dintre atâtea altele) reverberau cu stările interioare, metafora era o capcană care surprindea prin algoritmul neforțat al alternativelor lirice, registrele confesive sau contemplative, senzuale, descriptive sau emoționale aveau darul inducerii unor sentimente de iubire sau regrete, bucurie sau tristețe, ca-ntr-un schimb de anotimpuri cu lumini și cețuri. N-am spune că din puzderia de cărți expuse la un salon, târg, bookfest, librex, gaudeamus, arca lui Gutenberg și cum s-or mai fi numit, nu pot fi „ochite” cărțile de valoare. Cum să nu te îndrepți intuitiv spre ele, că doar ele salvează, cum spun criticii, literatura adevărată, aflată temporar la o răscruce plină de confuz, amorf, incendiar. Cântărim bine numele consacrate, cu viziuni deschise înnoirilor semnificative, poate chiar simptomatice pentru curenți mai adânci în albiile atâtor genuri literare. Așa s-a întâmplat și la cea de-a III-a ediție a Bookfestului de la Chișinău, la care au participat peste 50 de edituri din România și Basarabia (29 august – 2 septembrie 2018).

Din multitudinea lansărilor de cărți, ne oprim asupra celor programate de Editura Junimea de la Iași. Surprinzător, sau poate nu, standul nostru atrage mulți vizitatori, întrebându-mă în sine dacă nu cumva și numele burgului de dincoace de Prut, cu rezonanțele lui culturale, nu-și exercită influențele. Evident că și prezența scriitorilor din Chișinău și nu numai (le-aș da numele dar lista ar fi prea lungă) a stârnit un interes deosebit în rândurile cititorilor lor constanți. Toți treceau în revistă nume și cărți tipărite în orașul junimist. Un superb melanj de coperte etalate ca într-o oglindă fidel-formatoare, atractivă ca în tainicul labirint al lui Borges. Să nu se spună că poate fabulez în condițiile în care ne lamentăm că ne lipsesc cititorii. Bookfestul din inima Basarabiei (organizatori: Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Editorilor (președinte Gheorghe Prini), Biblioteca Națională a R. Moldova) e ca o gură de oxigen care menține în viață pulsul lecturii. După indicatorii care măsoară aproape cu exactitate matematică, doar trăim într-o lume de un strict pragmatism, aici încă se citește (se pare că mai mult ca în România), poate că acest fenomen e și un gen de contracarare a ceea ce se întâmplă în zona social-politică, e un semn măcar al tendinței spre unirea spirituală, dacă de cealaltă Unire nu poate fi vorba. Dacă e să fim sinceri cu noi înșine, trebuie să afirmăm că România nu susține suficient cauza Basarabiei, se mulțumește s-o privească ca pe o problemă de istorie greu de rezolvat, ca pe o rană și mai greu de vindecat.

Revenim la cărți. În standul Junimii sunt prezente volumele de poezie, proză, eseu, dialog, critică literară, istorie etc, care urmează a fi semnalate. Le amintim în ordinea afișului: Poeții și trandafirii (Alexandru Burlacu), A fi sau a nu fi? – acesta e răspunsul (Leo Butnaru), Inimă desenată pe cer (Margareta Curtescu), Căderile în realitate ale criticului (Mircea V. Ciobanu), Malul stâng întreabă malul drept (Irina Nechit), Apa care își bea mâinile (Radmila Popovici), Panopticum (Mihai Șleahtițchi), Creangă de măr (Grigore Vieru), Oglinzile Cetății. Dialoguri de ieri și de azi (Nicolae Busuioc), apoi alte interesante cărți semnate de Ion Hadârcă, Ion Țurcanu, Diana Vrabie, Gheorghe Calamanciuc, Dumitru Crudu, Viorica Zaharia. Lesne de observat că editura ieșeană Junimea face un mare act de unire spirituală prin promovarea literaturii din România de Est, cum îi place să spună Lucian Vasiliu, directorul editurii din orașul înțelepților mitropoliți Varlaam și Dosoftei și al marilor biblioteci-tezaure de memorie și cunoaștere. Dar de pe polițele standului atrag privirile încă multe alte cărți, într-o armonie a imaginilor de o policromie ispititoare a copertelor din universul mirajului livresc. Reținem nume importante de scriitori și cărturari: Eugen Simion, Alexandru Zub, Mircea Martin, Constantin Cubleșan, Ion Holban, Horia Zilieru, Ion Agrigoroaie, Simona Modreanu, Ana Blandiana, Nicolae Turtureanu, M.R. Iacoban, Pompiliu Crăciunescu, Ion Mircea, George Schwartz, Nicu Gavriluță și alții, ale căror volume, apărute sub egida Editurii Junimea, dau substanță metaforei „cartea ca o lume și lumea ca o carte”. Din loc în loc Scriptorul (alt „produs” al viziunii publicistice – marca poetului Lucian Vasiliu), cu secțiunile sale cunoscute între care colloquim, et in argadia ego sau historia magistra vitae, oferă generos informațiile de ținută intelectuală, fiind una dintre cele mai consistente reviste în peisajul publicistic românesc actual.

Și a fost Bookfest, ediția a III-a, Chișinău, 2018, cu imaginea predominantă a părinților de mână cu copiii, din urmă și bunicii cu pași mai înceți, pe itinerarul Târgul școlar – Târgul cărților, cu ghiozdanele noi și mai mari, în care sigur s-a strecurat cel puțin și o carte beletristică. Este semnul că profilul cultural al cetății, prin însumarea reflexelor individuale, se consolidează, (re)descoperindu-se farmecul lecturii, cu aura elegantă a zborului spre iluminare și frumusețe! Să credem încă în existența cărții, în proiecte culturale, idei și dialoguri, în mintea care celebrează triumful cunoașterii.

 

[„Cronica veche”, nr. (92), septembrie 2018]

Nicolae BUSUIOC

Setting

Layout

reset default