De la „lup“ la „lupanar“

Share

Cele cincisprezece dialoguri din volum au ca punct de plecare o serie de emisiuni pe care protagoniștii le-au ținut la un post local de televiziune din Iași. Nicu Gavriluță, decan al Facultății de Filosofie și Științe Politice din Iași, intră în pielea antropologului, iar Ioan Holban în cea a incitatorului care îl trage de limbă pe specialist. Rezultatul e o suită de teme a căror tentă pune în prim-plan motivul rădăcinilor: există un fond spiritual al Europei vechi pe care îl regăsim în mai toate culturile naționale.

Acest fond nu ne dă dreptul de a propovădui dizolvarea națiunilor într-o melasă omogenă din care memoria identităților naționale s-a stins. Dimpotrivă, Europa nu poate exista decât ca o uniune de națiuni, nu ca un suprastat federal. Iată de ce titlul cărții e justificat. „În proiectul Constituției Europene, nu trecem originile creștine ale Europei, de parcă ne este rușine de această fecundă și respectabilă tradiție. Și atunci, pe bună dreptate, musulmanii minoritari din Europa ne judecă în felul următor: dacă voi, europenii, nu menționați în documentele voastre oficiale rădăcinile creștine ale propriei voastre Europe, atunci ce bază avem noi că ne veți respecta și prețui? Din fericire, situația s-a mai schimbat în ultimii ani. Observ că mai mulți intelectuali umaniști insistă pe revenirea la o Europă autentică, fără falsuri și utopii. Ei pariază pe virtuțile solidarității, loialității și participării active. Consideră statul-națiune o emblemă a Europei. Susțin că forma clasică a culturii încurajează meritocrația și nașterea noilor elite. Consideră multiculturalismul nefuncțional și tehnocrația o formă a tiraniei.” (p. 84)

Spre a-și înfățișa punctul de vedere, interlocutorii fac un amplu periplu prin labirintul motivelor de antropologie europeană: simbolistica arborilor sacri, a animalelor sacre, marca balcanică a culturii din zona noastră, raportul centru-provincie și acuitatea unor mituri identitare: Miorița, Meșterul Manole sau mitul Creației. Nu lipsește o analiză a două sentimente negative: frica și ura, așa cum se manifestă în sufletul românilor.

Autorii nu sunt militanți și nici încăpățânați: sunt liniștiți, senini, dar fermi. Nu sunt originali, ci doar consecvenți cu o tradiție din spiritul căreia se revendică. La fel ca Ștefan Afloroaei, partenerii de dialog îl invocă pe Mircea Eliade ca pe o autoritate peste care nu se poate trece. Motivul? Celebra camuflare a sacrului în profan, cu aplicarea schemei pe tehnologia actuală, așa cum procedează profesorul Gavriluță la p. 19: „Omul nu își este suficient lui însuși. Niciodată nu a fost și nu va fi pe deplin mulțumit de propria condiție. Omul căzut se împlinește prin altceva. Prin Dumnezeu, sau prin anumite substitute ale lui. Eu le numesc expresii ale acelui sacru second-hand. Sunt, în fond, simulacre ale realității ultime. Numele lor sunt diferite: politică, sport, profesie, femeie, bărbat, alcool, drog. Fiecare poate fi un mic «absolut» în viața noastră. Le fetișizăm. Venerând tehnologia de ultimă oră, de exemplu. Susținem că ea nu are nimic de-a face cu mitologia și religia. Nimic mai fals. Eu cred că este absolut reconfortant să decriptezi prezența camuflată a unor mitologii și fantasme în tehnologia momentului, ca și în poezie, proză și artă.“

Pe alocuri, te izbesc amănunte de istorie literară (Petre Ispirescu nu a fost culegător de basme, ci creatorul lor, ceea ce înseamnă că Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte e plăsmuirea lui) sau de lingvistică (lupul, animal totemic în cultura dacică, a dat prin derivație latinească „lupa”, cu sens de curtezană, de unde și termenul de „lupanar”), sau detalii de etnologie: în satele din Vrancea, mortul este cununat cu un brad înaintea slujbei de înmormântare, împrejurare ce adeverește viziunea morții din Miorița.

Gavriluță e informat și doct, Holban e colocvial și sagace. Cei doi formează o nimerită pereche de inși conservatori, în mintea cărora globalizarea e doar un cuvânt căruia numai naivii îi dau o putere de verdict infailibil.

Sorin LAVRIC

(„România literară”, nr. 44/ 5 octombrie 2018)

Setting

Layout

reset default