„Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe” sau despre „aspirația comună către un ideal al poeziei perfecte”

Share

– Domnule Ioan Iacob, felicitări pentru lansarea cărții dvs.,Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe”. Ce înseamnă pentru dvs. publicarea cărții într-o colecție prestigioasă precum „Eminesciana”?

– Mulțumesc pentru felicitări și vă doresc, dumneavoastră și cititorilor, un An Nou 2018 mai bun și La mulți ani! Răspunsul la întrebare este foarte simplu: un vis împlinit, la care nu am îndrăznit să sper niciodată, deși licența mea a fost legată de Eminescu, iar conducătorul meu de la Universitatea „A1. I. Cuza” din Iași a fost criticul Mihai Dragan, inițiatorul Colecției „Eminesciana”. Nu am îndrăznit să sper niciodată nu fiindcă nu mi-aș fi dorit să public o carte despre Eminescu în această prestigioasă colecție, dar nu vedeam nici o posibilitate de a face un doctorat pe o temă legată de Eminescu. Uneori viața însă este surprinzătoare și o lege a Educației care te obligă să ai un doctorat poate fi… o nesperată șansă.

– Înainte de a discuta despre carte, vă rog să explicați sintagma propusă de dvs. care apare și in titlul cărții – arc poetic transatlantic…

– Sintagma este explicată în interiorul cărții, nu voi pretinde acum că aș putea face un „rezumat explicativ” pentru cititorii care nu au apucat încă să citească „Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe”. V-aș putea însă oferi cea mai apropiată sintagmă legată de acest metaforic „arc poetic transatlantic”, care este lumina de lună.

Felicitări pentru curajul acestei puneri în relație! Vă rog să ne spuneți și ce elemente biograficc comune se pot găsi între acești doi poeți, atât de îndepărtați geografic?

– Între cei doi mari poeți există multe elemente biografice similare: faptul că s-au născut amândoi în ianuarie, Eminescu pe 15 (chiar dacă data reală este alta, dar acum discutăm despre data care s-a impus oficial), Poe pe 19, amândoi au fost jurnaliști, amândoi au avut o iubire tragică ce a lăsat urme in universul lor liric, amândoi au realizat – în ciuda relativ scurtei lor existente, încheiate aproape la fel, Poe la 40 de ani, Eminescu la 39 – o operă ce a devansat cu mult epoca în care ei au existat. Dar mai importante decât similitudinile biografice sunt lucrurile legate de universurile lor lirice și de aspirația comună către un ideal al poeziei perfecte. Căci și Poe avea aceeași obsesie a „variantelor în căutarea poemului perfect” la fel ca și Eminescu.

Din punct de vedere tematic, motive precum marea, noaptea sau melancolia, reprezintă principalul element care-i apropie pe cei doi?

– Fiecare mare poet are propria sa viziune (prin care tratează posibile elemente comune), dar aș putea afirma ca este interesant (ca să nu spun relevant) cum melancolia ar putea fi elementul care îi poate apropia cel mai mult (cu precizarea că Poe a abordat și teoretic acest element, pe când la Eminescu a devenit un element definitoriu).

În cartea dvs. aduceți în discuție o altă sintagmă celebră – Eminescu este ultimul mare romantic european… Care este opinia dvs. în legătură cu această chestiune considerată greu demonstrabilă?

– Nu este opinia mea (eu doar o amintesc și o împărtășesc), este opinia unor critici străini și, în acest context, se poate înscrie și demersul meu de a propulsa – chiar în lipsa unui Baudelaire american – marea valoare națională, europeană și universale a lui Eminescu și dincolo de Atlantic.

– Aș relua parțial o întrebare din cartea dvs.: ,,Ce s-ar fi întâmplat dacă Eminescu ar fi scris intr-o limba de circulație universală”?

– Răspunsul sunt sigur că îl cunoașteți și el ar însemna înscrierea lui Eminescu în panteonul unor nume ilustre ale liricii universale. Dar și în română Eminescu „face victime” în rândul unor personalități (și cititori străini) care au apreciat enorm aportul său la nașterea „orizontului liricii moderne” (Profesorul George Munteanu instituise „triada precursoare: Poe – Baudelaire – Eminescu”). Pe vremea studenției mele de la Iași aveam un coleg la Filologie, un student din Asia, care recita Eminescu și era foarte emoționat și impresionat de sonoritățile limbii române ce purtau „pecetea stelară a liricii lui Eminescu”. Am cunoscut un mare poet din Thailanda care a transpus in limba sa un Eminescu descoperit de el prin intermediarul versiunii engleze a lui Corneliu M. Popescu. Iar la Congresul al X-lea al Organizației Mondiale a Poeților din Insula Creta (Grecia), unde am primit o invitație oficială de la Luxemburg (în tripla calitate, de poet, Președinte al Fundației culturale Hesperus și de redactor al Radioteleviziunii Române), în apărarea lui Eminescu au intervenit criticii din Franța, Italia, Spania, care au dat o replică unui participant din afara Europei (un tipograf care se întreba „De ce am discuta noi despre Eminescu?”).

– Ca o completare la întrebarea anterioară, dar dintr-o altă perspectivă, vreau să vă întreb: A fost sau poate ajunge vreodată eminescologia la înălțimea geniului poetului, astfel încât să poată compensa lipsa ajutorului unei limbi de circulație?

– Cred că aceasta ar fi una dintre cele mai interesante (dacă nu chiar cea mai interesantă) întrebare a dumneavoastră. Un răspuns „.diplomatic” ar fi acesta: se poate, dar nici un demers teoretic nu va putea aduce satisfacția și savoarea „farmecului” (sau poate mai exact magiei) unei luări nemijlocite de contact cu lirica eminesciană în limba în care poetul a scris în original. Niciodată discuția despre lumina stelara nu va egala magia versurilor eminesciene din „La steaua”!

– Amintiți în cartea dvs. de „diferențele de receptare a fenomenului poetic dintre Europa și America”… Pe de altă parte, în ceea ce privește receptarea eminesciană, se pot constata diferențe esențiale doar între perioada dictaturii comuniste, de dinainte de 1989, când se poate vorbi de o încercare de confiscare ideologică, și cea de libertate, de după 1989, când poetul a fost contestat?

– O precizare: aminteam în cartea mea de diferențele de receptare a lui Poe de o parte și de alta a Atlanticului! Răspunsul la partea a doua a întrebării se află tot în carte, dar cred ca este legat și de o anumită „necesitate post 1989” de „rebeliune literară” față de subiecte considerate tabu înainte de 1989. Este mai ușor să încerci să dărâmi o statuie decât să o impui în circuitul valorilor perene…

– Ați parcurs o bibliografie impresionantă, de aceea vă rog să creionați un portret-sinteză al poetului Mihai Eminescu, dar și al omului și ziaristului, așa cum dvs. îl percepeți…

– Nu aș vrea sa reiau aici un citat celebru din Călinescu (deși aș fi foarte tentat!). V-aș da un răspuns simplu și modest: nu mă consider a fi atins postura în care să „creionez un portret-sinteză al poetului Mihai Eminescu, dar și al omului și ziaristului” (cum formulați dumneavoastră). De aceea este mai bine să-i invitam pe cei ce nu au citit încă răspunsurile oferite de marii critici, începând cu Maiorescu, să o facă. Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe are o miză dublă; atât propulsarea valorii naționale, europene și universale a lui Eminescu și dincolo de Atlantic, dar și repararea unei nedreptăți făcute poetului exponențial al Americii, Egar Allan Poe (care este considerat, în prefața unei prestigioase colecții de poezie americană) „un poet minor din secolul al XIX-lea”. Credeți că „un poet minor din secolul al XIX-lea ar fi putut influenta… în mod major” pe Baudelaire și cursul poeziei moderne din Europa (si nu numai)?

– În final, vă rog să fiți de acord să adresați o invitație la lectură, sub forma unui fragment din cartea dvs.!

– I-aș invita pe cititori să citească ultimul capitol, „Arcul Dianei”. Vor descoperi acolo și detalii legate de lumina de luna (in contextul conotațiilor oferite de Arcul Dianei), dar și demersul meu de a institui un existențialism liric definitoriu pentru Poe și Eminescu. Precum și alte lucruri care nu ar putea fi „povestite în afara lecturii cărții” decât dacă am dori să realizăm… „o nouă paradigma teoretică (și teoretizantă)” despre o carte care poate acum trebuia să apară!

 

George MOTROC

(„Actualitatea literară”, nr. 80 martie-aprilie 2018)

Setting

Layout

reset default