„Sensuri” de Mioara Bahna„Sensuri” de Mioara Bahna„Sensuri” de Mioara Bahna

Share

Această nouă carte propusă cititorului de Mioara Bahna doreşte să fie o succintă radiografie a cîtorva dintre personalităţile, mai ales culturale, care au poposit, pentru o perioadă scurtă sau mai lungă în oraşule Rîmnicul Sărat de-a lungul timpului. Mulţi dintre cei incluşi în sumarul acestei cărţi şi-au dus sau îşi duc viaţa în acest municipiu.

Fie că vorbeşte, cu multă căldură, despre un debutant în literatură, Ştefan Costache Andrei, cel care publică volumul de versuri În lumină, despre care autoarea scrie: Prima carte de versuri a lui Ştefan Costache Andrei oferă cititorului, posibilitatea de a străbate o geografie spirituală, în care oraşul natal e centrul lumii…, fie că vorbeşte, cu multă preţuire, despre marele poet Radu Cîrneci, cel care …şi-a început formarea personalităţii cu elev la Liceul Regele Ferdinand, actualul C. N. „Alexandru Vlahuţă”, în Sensuri, Mioara Bahna aduce în prim-plan mişcarea cultural-intelectuală din Rîmnicul Sărat, cu o anume discreţie, prin care îşi propune să arate că viaţa merită trăită în această Arcadie, lăsînd cititorul să înţeleagă faptul că toate drumurile duc la… Rîmnicul Sărat…

În cuvîntul însoţitor, justificativ al gestului de a scrie o asemenea carte, autoarea spune: Cartea de faţa cuprinde o serie de crochiuri pe care am început-o nu cu mulţi ani în urmă, cînd mi s-a oferit prilejul de a avea o rubrică într-o publicaţie locală de la Rîmnicul Sărat. Sensul rîmnicean, care, din păcate, şi-a încheiat apariţia meteoric, deşi, din cîte ştiu, era apreciată de mulţi locuitori ai oraşului. De aici a plecat şt titlul cărţii – Sensuri – căruia i se pot, desigur, ataşa o seamă de conotaţii.

Într-un anume fel, această carte se alătură, prin dimensiunea personalităţilor incluse, care au legături spirituale cu urbea, ctitoriei brîncoveneşti, care de peste trei sute de ani străjuieşte aceste meleaguri, fixînd încă o dată stîlpii de rezistenţă prin timp şi peste timp ai vieţii spiritual-culturale de la Rîmnicul Sărat.

Dintre cele 59 de personalităţi pe care le radiografiază Mioara Bahna în aceste „Sensuri”, vom încerca să amintim cîteva dintre cele mai reprezentative şi vom începe cu Alexandru Vlahuţă, apoi, Duiliu Zamfirescu, Ion Păun-Pincio, Cincinat Pavelescu, Mircea Eliade, Fănuş Neagu, D. R. Popescu, Minai Cimpoi, Radu Cîrneci, Horia Zilieru, Liviu Petrescu, Vasile Tărîţeanu, Emilian Marcu, Daniel Drăgan, Titel Constantinescu, Dan Mircea Cipariu, Leo Butnaru, Stelian Cucu, Victor Frunză, Ion Lazu, Florin Dochia, Marian Ruscu, Liviu Ioan Stoiciu, Al. Săndulescu. Alexandru Sihleanu, Gheorghe Andrei Neagu, Ion Murgeanu. Victoria Milescu, Constantin Marafet, Petrache Plopeanu, Ştefania Oproescu, şi lista ar putea continua pentru că sensurile propuse de autoare sînt mult mai numeroase şi, sub unele aspecte, cu nimic mai prejos unele faţă de altele.

Cartea pe care Mioara Bahna o propune cititorului a fost scrisă în primul rînd din dragoste faţă de această urbe, de preţuire faţă de locuitorii de aici, spre a se şti şi, mai ales, spre a se înţelege faptul că Rîmnicul Sărat nu a fost, nu este şi nu va fi niciodată locul unde nu se întîmplă nimic.

Lumina cuvintelor scrise sau rostite de cei care, întîmplător sau nu, se ataşează, fie şi pentru cîteva clipe, de spiritul locului străluceşte peste timp asemenea unor astre prin galaxia spiritualităţii româneşti.

Din inimă pentru inimi s-au întocmit aceste sensuri, pre caldă slova românească, aşa, ca din vechi cronici, pentru că o adevărată cronică prin timp este această carte, încărcată de trăiri sentimentale şi de înţelepciune; carte încărcată de suflet, pentru că a fost gîndită şi scrisă să ajungă la inimă ceea ce este scris cu colţul inimii.

Aşa cum se intitulează notele scrise despre Fănuş Neagu, „Rîmnicul din amintiri”, se vor putea intitula şi Sensurile Mioarei Bahna, tot „Rîmnicul din amintiri…” pentru că aceste crochiuri pe care le alcătuieşte celor care, într-un anume fel, au legături cu viaţa culturală de aici, sînt, de fapt, o sumă de amintiri, mai mult sau mai puţin fidele, dar, cu siguranţă, sincere, amintiri care zidesc un adevărat templu. Fiecare portret, capătă viaţă, sporind viaţa urbei, a acestei Arcadii româneşti care – fie şi pentru cîteva ore sau pentru o viaţă – ne înnobilează trăirile.

La lumina mîinii scriitoare, în această carte, Sensurile se ridică, treaptă cu treaptă, o bibliotecă de sentimente, dovedind cititorului că tinereţea este mereu fără bătrîneţe, aşa cum scrie autoarea despre Radu Cîrneci şi că nimic nu este prea mult dacă doreşti să realizezi lucrări care să dăinuie.

 

(Vitrina cărţilor, „Convorbiri literare”, nr. 1(229), ianuarie 2015)

 Această nouă carte propusă cititorului de Mioara Bahna doreşte să fie o succintă radiografie a cîtorva dintre personalităţile, mai ales culturale, care au poposit, pentru o perioadă scurtă sau mai lungă în oraşule Rîmnicul Sărat de-a lungul timpului. Mulţi dintre cei incluşi în sumarul acestei cărţi şi-au dus sau îşi duc viaţa în acest municipiu.

Fie că vorbeşte, cu multă căldură, despre un debutant în literatură, Ştefan Costache Andrei, cel care publică volumul de versuri În lumină, despre care autoarea scrie: Prima carte de versuri a lui Ştefan Costache Andrei oferă cititorului, posibilitatea de a străbate o geografie spirituală, în care oraşul natal e centrul lumii…, fie că vorbeşte, cu multă preţuire, despre marele poet Radu Cîrneci, cel care …şi-a început formarea personalităţii cu elev la Liceul Regele Ferdinand, actualul C. N. „Alexandru Vlahuţă”, în Sensuri, Mioara Bahna aduce în prim-plan mişcarea cultural-intelectuală din Rîmnicul Sărat, cu o anume discreţie, prin care îşi propune să arate că viaţa merită trăită în această Arcadie, lăsînd cititorul să înţeleagă faptul că toate drumurile duc la… Rîmnicul Sărat…

În cuvîntul însoţitor, justificativ al gestului de a scrie o asemenea carte, autoarea spune: Cartea de faţa cuprinde o serie de crochiuri pe care am început-o nu cu mulţi ani în urmă, cînd mi s-a oferit prilejul de a avea o rubrică într-o publicaţie locală de la Rîmnicul Sărat. Sensul rîmnicean, care, din păcate, şi-a încheiat apariţia meteoric, deşi, din cîte ştiu, era apreciată de mulţi locuitori ai oraşului. De aici a plecat şt titlul cărţii – Sensuri – căruia i se pot, desigur, ataşa o seamă de conotaţii.

Într-un anume fel, această carte se alătură, prin dimensiunea personalităţilor incluse, care au legături spirituale cu urbea, ctitoriei brîncoveneşti, care de peste trei sute de ani străjuieşte aceste meleaguri, fixînd încă o dată stîlpii de rezistenţă prin timp şi peste timp ai vieţii spiritual-culturale de la Rîmnicul Sărat.

Dintre cele 59 de personalităţi pe care le radiografiază Mioara Bahna în aceste „Sensuri”, vom încerca să amintim cîteva dintre cele mai reprezentative şi vom începe cu Alexandru Vlahuţă, apoi, Duiliu Zamfirescu, Ion Păun-Pincio, Cincinat Pavelescu, Mircea Eliade, Fănuş Neagu, D. R. Popescu, Minai Cimpoi, Radu Cîrneci, Horia Zilieru, Liviu Petrescu, Vasile Tărîţeanu, Emilian Marcu, Daniel Drăgan, Titel Constantinescu, Dan Mircea Cipariu, Leo Butnaru, Stelian Cucu, Victor Frunză, Ion Lazu, Florin Dochia, Marian Ruscu, Liviu Ioan Stoiciu, Al. Săndulescu. Alexandru Sihleanu, Gheorghe Andrei Neagu, Ion Murgeanu. Victoria Milescu, Constantin Marafet, Petrache Plopeanu, Ştefania Oproescu, şi lista ar putea continua pentru că sensurile propuse de autoare sînt mult mai numeroase şi, sub unele aspecte, cu nimic mai prejos unele faţă de altele.

Cartea pe care Mioara Bahna o propune cititorului a fost scrisă în primul rînd din dragoste faţă de această urbe, de preţuire faţă de locuitorii de aici, spre a se şti şi, mai ales, spre a se înţelege faptul că Rîmnicul Sărat nu a fost, nu este şi nu va fi niciodată locul unde nu se întîmplă nimic.

Lumina cuvintelor scrise sau rostite de cei care, întîmplător sau nu, se ataşează, fie şi pentru cîteva clipe, de spiritul locului străluceşte peste timp asemenea unor astre prin galaxia spiritualităţii româneşti.

Din inimă pentru inimi s-au întocmit aceste sensuri, pre caldă slova românească, aşa, ca din vechi cronici, pentru că o adevărată cronică prin timp este această carte, încărcată de trăiri sentimentale şi de înţelepciune; carte încărcată de suflet, pentru că a fost gîndită şi scrisă să ajungă la inimă ceea ce este scris cu colţul inimii.

Aşa cum se intitulează notele scrise despre Fănuş Neagu, „Rîmnicul din amintiri”, se vor putea intitula şi Sensurile Mioarei Bahna, tot „Rîmnicul din amintiri…” pentru că aceste crochiuri pe care le alcătuieşte celor care, într-un anume fel, au legături cu viaţa culturală de aici, sînt, de fapt, o sumă de amintiri, mai mult sau mai puţin fidele, dar, cu siguranţă, sincere, amintiri care zidesc un adevărat templu. Fiecare portret, capătă viaţă, sporind viaţa urbei, a acestei Arcadii româneşti care – fie şi pentru cîteva ore sau pentru o viaţă – ne înnobilează trăirile.

La lumina mîinii scriitoare, în această carte, Sensurile se ridică, treaptă cu treaptă, o bibliotecă de sentimente, dovedind cititorului că tinereţea este mereu fără bătrîneţe, aşa cum scrie autoarea despre Radu Cîrneci şi că nimic nu este prea mult dacă doreşti să realizezi lucrări care să dăinuie.

 

(Vitrina cărţilor, „Convorbiri literare”, nr. 1(229), ianuarie 2015)

 Această nouă carte propusă cititorului de Mioara Bahna doreşte să fie o succintă radiografie a cîtorva dintre personalităţile, mai ales culturale, care au poposit, pentru o perioadă scurtă sau mai lungă în oraşule Rîmnicul Sărat de-a lungul timpului. Mulţi dintre cei incluşi în sumarul acestei cărţi şi-au dus sau îşi duc viaţa în acest municipiu.

Fie că vorbeşte, cu multă căldură, despre un debutant în literatură, Ştefan Costache Andrei, cel care publică volumul de versuri În lumină, despre care autoarea scrie: Prima carte de versuri a lui Ştefan Costache Andrei oferă cititorului, posibilitatea de a străbate o geografie spirituală, în care oraşul natal e centrul lumii…, fie că vorbeşte, cu multă preţuire, despre marele poet Radu Cîrneci, cel care …şi-a început formarea personalităţii cu elev la Liceul Regele Ferdinand, actualul C. N. „Alexandru Vlahuţă”, în Sensuri, Mioara Bahna aduce în prim-plan mişcarea cultural-intelectuală din Rîmnicul Sărat, cu o anume discreţie, prin care îşi propune să arate că viaţa merită trăită în această Arcadie, lăsînd cititorul să înţeleagă faptul că toate drumurile duc la… Rîmnicul Sărat…

În cuvîntul însoţitor, justificativ al gestului de a scrie o asemenea carte, autoarea spune: Cartea de faţa cuprinde o serie de crochiuri pe care am început-o nu cu mulţi ani în urmă, cînd mi s-a oferit prilejul de a avea o rubrică într-o publicaţie locală de la Rîmnicul Sărat. Sensul rîmnicean, care, din păcate, şi-a încheiat apariţia meteoric, deşi, din cîte ştiu, era apreciată de mulţi locuitori ai oraşului. De aici a plecat şt titlul cărţii – Sensuri – căruia i se pot, desigur, ataşa o seamă de conotaţii.

Într-un anume fel, această carte se alătură, prin dimensiunea personalităţilor incluse, care au legături spirituale cu urbea, ctitoriei brîncoveneşti, care de peste trei sute de ani străjuieşte aceste meleaguri, fixînd încă o dată stîlpii de rezistenţă prin timp şi peste timp ai vieţii spiritual-culturale de la Rîmnicul Sărat.

Dintre cele 59 de personalităţi pe care le radiografiază Mioara Bahna în aceste „Sensuri”, vom încerca să amintim cîteva dintre cele mai reprezentative şi vom începe cu Alexandru Vlahuţă, apoi, Duiliu Zamfirescu, Ion Păun-Pincio, Cincinat Pavelescu, Mircea Eliade, Fănuş Neagu, D. R. Popescu, Minai Cimpoi, Radu Cîrneci, Horia Zilieru, Liviu Petrescu, Vasile Tărîţeanu, Emilian Marcu, Daniel Drăgan, Titel Constantinescu, Dan Mircea Cipariu, Leo Butnaru, Stelian Cucu, Victor Frunză, Ion Lazu, Florin Dochia, Marian Ruscu, Liviu Ioan Stoiciu, Al. Săndulescu. Alexandru Sihleanu, Gheorghe Andrei Neagu, Ion Murgeanu. Victoria Milescu, Constantin Marafet, Petrache Plopeanu, Ştefania Oproescu, şi lista ar putea continua pentru că sensurile propuse de autoare sînt mult mai numeroase şi, sub unele aspecte, cu nimic mai prejos unele faţă de altele.

Cartea pe care Mioara Bahna o propune cititorului a fost scrisă în primul rînd din dragoste faţă de această urbe, de preţuire faţă de locuitorii de aici, spre a se şti şi, mai ales, spre a se înţelege faptul că Rîmnicul Sărat nu a fost, nu este şi nu va fi niciodată locul unde nu se întîmplă nimic.

Lumina cuvintelor scrise sau rostite de cei care, întîmplător sau nu, se ataşează, fie şi pentru cîteva clipe, de spiritul locului străluceşte peste timp asemenea unor astre prin galaxia spiritualităţii româneşti.

Din inimă pentru inimi s-au întocmit aceste sensuri, pre caldă slova românească, aşa, ca din vechi cronici, pentru că o adevărată cronică prin timp este această carte, încărcată de trăiri sentimentale şi de înţelepciune; carte încărcată de suflet, pentru că a fost gîndită şi scrisă să ajungă la inimă ceea ce este scris cu colţul inimii.

Aşa cum se intitulează notele scrise despre Fănuş Neagu, „Rîmnicul din amintiri”, se vor putea intitula şi Sensurile Mioarei Bahna, tot „Rîmnicul din amintiri…” pentru că aceste crochiuri pe care le alcătuieşte celor care, într-un anume fel, au legături cu viaţa culturală de aici, sînt, de fapt, o sumă de amintiri, mai mult sau mai puţin fidele, dar, cu siguranţă, sincere, amintiri care zidesc un adevărat templu. Fiecare portret, capătă viaţă, sporind viaţa urbei, a acestei Arcadii româneşti care – fie şi pentru cîteva ore sau pentru o viaţă – ne înnobilează trăirile.

La lumina mîinii scriitoare, în această carte, Sensurile se ridică, treaptă cu treaptă, o bibliotecă de sentimente, dovedind cititorului că tinereţea este mereu fără bătrîneţe, aşa cum scrie autoarea despre Radu Cîrneci şi că nimic nu este prea mult dacă doreşti să realizezi lucrări care să dăinuie.

 

(Vitrina cărţilor, „Convorbiri literare”, nr. 1(229), ianuarie 2015)

 

Setting

Layout

reset default