„Drum prin insomnii” de Ion Paranici

Share

Poetul sucevean Ion Paranici este ultimul dintre adevăraţii aezi care mai vieţuiesc în dulcea Bucovină, acolo unde vulturii fac discrete cuiburi cu ouă de aur, un adevărat cîntăreţ al dorurilor acestui meleag, şi care înnobilează prin poezia sa inima Moldovei de Sus, a acelui locaş de sub cetini de brad.
Poezia sa, caldă, curată, sinceră şi, mai ales, nesofisticată, îşi derulează traiectul prin această carte, ca şi prin celelalte, publicate de-a lungul timpului tot la Editura Junimea.
Întreg acest volum al său Drum prin insomnii este unul al eternei reîntoarceri la origini, la „casa de-acasă”, aşa cum el spune chiar din primul poem al cărţii.
Pentru el „Lacrima-i timpul/ Ce-nvie în poze bătrîne” şi aceste poze bătrîne sînt de fapt pretextul pentru călătoria pe acest drum al Golgotei sale, al acestui drum care musteşte de amintiri, de reveniri, de reluări şi de reluări, de un imens travaliu prin insomnii, prin această lume şi acel timp care păreau definitiv apuse, definitiv pierdute. Dar nu, pentru că memoria sufletului lui Ion Paranici presimte că părinţii nu au plecat, ci „s-au dus în icoane” iar el va trece „în febra/ din viaţa ascunsă-a cernelii”.
Timpul nu poate ascunde nimic, nici măcar muzica din „blîndele lui tristeţi”, tristeţi cu care îşi ostoieşte amintirile.
O adevărată împăcare cu sine transmite poezia lui Ion Paranici cititorului, în această călătorie prin lumea vegetală în drumul său prin/ spre insomnii, spre acele locuri de împliniri şi, mai ales, de regăsire, pentru că de fapt acest volum este o pledoarie pentru regăsirea prin poezie, prin acest cîntec interior care ne bîntuie pe fiecare dintre noi: „Pe unde-i izvorul ce vine/ din cer, din pămînt/ Să ne-mbrace-n răcoare/ Pierzîndu-se-n setea/ Din oameni şi iarbă”, spune el într-un poem, parcă amintindu-ne preceptul biblic: din lut am fost născuţi şi în lut ne întoarcem.
Fără a fi neapărat o poezie religioasă, poezia lui Ion Paranici are o anumită religiozitate a omului curat, sincer şi deschis spre problemele fundamentale ale existenţei.
Organizată pe patru paliere, ca o adevărată construcţie lirică, pe patru stîlpi de susţinere, cartea Drum prin insomnii a lui Ion Paranici devine pentru cititor o frumoasă lecţie despre viaţă, despre anii care au trecut, ca un fel de recurs la memorie, despre o lume tot mai mult aplecată spre basm şi spre profundă imaginaţie.
Din religia pomilor, Păziţi-vă ziua, Ucis de întrebări şi Cerul de aripi, cele patru capitole ale lumii insomniilor, demonstrează că Ion Paranici şi-a gîndit temeinic această carte şi că fiecare capitol în parte este de fapt o adevărată carte în sine cu o sumă de întrebări, de constatări şi mai ales de o stare specială exprimată prin cuvinte, unealta cea mai la îndemînă a unui scriitor.
Ion Paranici este un autor cunoscut prin celelalte cărţi de poezie sau de proză, publicate de-a lungul timpului. Faptul că nu a făcut prea multă vîlvă în jurul lui, prea mult caz de poezia lui, se datorează unei firi poetice speciale, unei discreţii deosebite.
Vă sînt anotimp, Editura Junimea, 1999, Fiecare zi e o pasăre împuşcată, Junimea, 2001, Cerneala căzută pe gînduri, Junimea, 2007 sînt volumele de poezie care au construit numele de poet al lui Ion Paranici, volume care, pentru cititori, au fost adevărate lecţii de morală şi de viaţă.
Poezia, pentru Ion Paranici, nu este doar un refugiu de sărbătoare în care îşi îmbracă hainele cele curate să defileze prin lume, ci este şi o răscolire de salahor în lada cu zestre a memoriei, în acel sipet miraculos unde stă la sfat cu pozele bătrîne, la sfat de taină cu sinele său, cel care a trecut prin această lume.
Acest drum pe care îl străbate autorul, cu nostalgie, încearcă să încoroneze o viaţă de om, aşa cum a fost, o viaţă în care nu s-a risipit degeaba şi în care a ştiut să-şi păstreze, nealterate, comorile de preţ şi să nu rămînă doar în sipet.
Cu această carte Drum prin insomnii se conturează profilul unui poet adevărat, al unui truditor al cuvîntului, al unui om care, departe de lumea dezlănţuită, ştie să-şi rememoreze lucrurile şi amintirile sfinte, să-şi descrie liric universul patimilor şi durerilor sale.

(„Convorbiri literare”, nr. 5, mai 2015)

Setting

Layout

reset default