Regizare inteligentă

Share

Un volum impunător (format academic, 440 de pagini) apărut prin conlucrarea a două edituri de pe ambele maluri ale Prutului ( Junimea – Iași, Știința – Chișinău), prefațat de Ioan Holban și cu o postfață alcătuită din fragmente critice, Oglinzile Cetății. Dialoguri de ieri și de azi (Iași – Chișinău), de Nicolae Busuioc, va capta cu siguranță interesul cititorilor, stârnit, după 1990, mai cu seamă de adevărul trăit nu de cel imaginat, adevărul din memorialistică, scrisori, interviuri. Oglinzile... lui Busuioc oferă posibilitatea de-a descoperi, de-a pătrunde în misterioasa, fascinanta lume a creativității literar-artistice, a celei  științifice, reprezentată, aici, de varii personalități care au marcat/ marchează ținuta culturală a locului, și-au determinat/ determină pulsul spiritual al timpului.

În dialoguri „construite” dinamic, cu patriotică fervoare, cu Har al expresiei, Nicolae Busuioc îi conduce pe „dăruiții” cetății în labirintul mirific al literaturii, traducerilor, cărții, teatrului, muzicii, artei plastice, științei, fiecare pagină aducând un nou detaliu semnificativ clipei acestora, trăită într-o disperată încercare de-a schimba lumea, de-a o lăsa mai luminoasă, mai bună, mai înțeleaptă în urma lor. Oameni obișnuiți ca  și noi, ei relatează  și felurite întâmplări, întâlniri și prietenii providențiale pentru devenirea lor personală. Acestea, dar și scurtele excursuri biografice îi transformă, în câteva linii doar, în adevărate personaje, dezvăluite în latura lor profund umană. Citez doar numele câtorva personalități intervievate, toate cele prezente fiind de fapt „vinovate” de crearea unui „adevărat muzeu al spiritualității ieșene” și nu numai: Mihai Ursachi, Mihaela Arsenescu-Werner, Dragoș Pătrașcu, Liviu Antonesei, Mioara Cortez, Grigore Ilisei, Dumitra Mangeron, Vitalie Belous, Valentin Ciucă, Nicolae Turtureanu, Cezar Ivănescu, Lucian Vasiliu, Elvira Sorohan, Alexandru Zub ș.a. Alături de care se evidențiază personalități ale Basarabiei culturale: Claudia Partole, Măria Bieșu, Leo Butnaru, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Serafim Saka, Iurie Colesnic ș.a.

Deplin informat în direcția activității interlocutorului său, Nicolae Busuioc își prefațează interviurile cu scurte prezentări, evidențiind necesitatea abordării tematicii propuse personalității invitate să răspundă subtilelor sau directelor sale întrebări. Știind să rămână însă în plan secund, chiar dacă desele invocări ale unor strălucite nume din cultura universală, citarea unor opere celebre, aduc în fața cititorului omul iremediabil înseninat de morbul bibliotecii, al scris/ cititului. Explorându-și propria experiență de viață, traseul profesional, invita ții săi își găsesc și dilemele, neliniștile existențiale, pragurile pe care le mai au de trecut. Asta după ce cărțile le-au dăruit înțelepciunea lumii, posibilitatea de a o îmbogăți prin pasiunea, devoratoare adesea, dovedită în practicarea nobilei lor activități, închinată necesarei  și imediatei reveniri a omului contemporan la recunoașterea fundamentalelor valori umane. Pentru că „omul este o ființă culturală”, el își poate găsi salvarea numai în și prin cultură. Unul dintre adevărurile constant evitate în România postdecembristă, în care fapta creatoare e privită drept cri-cri-ul greierului cel leneș, dispus doar să cânte, având, evident, libertatea de a fredona deschis adevărul, asta în cazul în care nu intervine cenzura banilor sau cea politică. Infiltrată tot mai pregnant, tot mai vizibil. Din nefericire, factorii decizionali nu citesc, nu ascultă triluri, inutile pentru ei, nu sunt absolut deloc interesați de cultură, de știință, devenite, ca și învățământul, umile cenușărese în panoplia aglomerată a proiectelor neduse la capăt, a surprinzătoarelor legi și ordonanțe, prin care noi, cei mulți, devenim tot mai săraci.

Este cultura, astăzi, un lux? Pe alocuri întâlnim răspunsul afirmativ în Oglinzile Cetății, un volum incisiv și oportun pe harta editorială românească de pe cele două maluri ale Prutului, în care autorul-gazdă, scriitor si om de carte, introspectează nu numai ascunsele fațete ale activității creatoare a invitaților săi. Din răspunsurile cărora, îndrăznețe, tranșante, irumpe adevărul și minciuna din social-politicul contemporan. Regizând cu inteligență și profesionalism publicistic aventura mărturisirii adevăraților „ale și” ai românilor, autorul răspunde, și prin cartea sa, de ce memorialistica, scrisorile, interviurile publicate după 1990 mențin interesul cititorilor împătimiți.

Virginia BURDUJA

(„Cronica veche”, nr. 11/ 2018)

Setting

Layout

reset default